Home » Opinião » Maior Katxupa di Mundu

Maior Katxupa di Mundu

Tanbe N ta louva tudu kes ki djuda CAVIBEL alkansa es storiku feitu pa nos Nason, dizignadamenti Mirage – kuzinhador di maior katxupa di mundu, katxupa ku 6.360 kg!

Marciano Moreira

E nes lingua i alfabetu ki CAVIBEL ten stadu ta aprizenta-nu es epiku kaminhada ki dizenboka na nos 1º entrada na Guiness Book! Obrigadu, CAVIBEL!

Tanbe N ta louva tudu kes ki djuda CAVIBEL alkansa es storiku feitu pa nos Nason, dizignadamenti Mirage – kuzinhador di maior katxupa di mundu, katxupa ku 6.360 kg!

Katxupa – un palavra ki nos ki inventa! Katxupa – un pratu ki nos ki inventa! Katxupa – un pratu ki, na pasadu, ta priparada bazikamenti so ku prudutus pruduzidu li na nos tera! Katxupa – un di kes mas antigu pratu di nos tera i, pur isu, priparadu i apresiadu na tudu Kabu Verdi!

Pabia katxupa e un patrimoniu kultural jenuinamenti kabuverdianu na tudu aspetu relevanti i un ilimentu identitariu unifikador di Nason Kabuverdianu, nada mas natural ki akazala-l nes epopeia ku nos ilimentu identitariu mor – lingua maternu kabuverdianu nobilitadu atraves di se alfabetu ofisial! Sereja riba di bolu!

Na verdadi, kel li e 2º bes ki N sa ta louva CAVIBEL nes nha kuluna trokadu uzu, na ses publisidadi, di nos lingua i se alfabetu ofisial. 1º louvor sa ta ben faze 2 lustru. I CAVIBEL sa ta ser rasional di pontu di vista di efikasia komersial!

Ifetivamenti, sientistas diskubri ma emisferiu serebral direitu di pesoas ta muda di kor na Magnetic Resonance Imaging ku na Positron Emission Tomography mas txeu ti ki es papiadu na lingua maternu i mas poku ti ki es papiadu na lingua non maternu (1). Emisferiu serebral direitu ta lida ku IMUSON i ta kontrola ladu skerdu di nos korpu, inkluindu korason. E raru atxa Kabuverdianu rezidenti ki ten 2 lingua maternu (kabuverdianu ku purtuges).

Ku otus palavra, Nelson Mandela staba sertu kantu el fla (2): If you talk to a man in a language he understands, that goes to his head. If you talk to him in his language, that goes to his heart (konferi: http://tinyurl.com/pr23m58).

Purtantu, e midjor nu konkista un menbra na se lingua maternu! I kenha ki sa ta faze publisidadi, si el kre maksimiza se efikasia, el debe faze mesmu kuza!

Ten uns pulitiku di-nos ki ta lenbra disu so na kanpanha. Ti ki povu da-s kaderon, atraves di atus i omisons, es ta marjinaliza nos lingua maternu na ta karapati na purtuges ku txeu baraka. Inda es sa ta ser vitima di alienason inkulkadu pa sklavajistas i kolonialistas duranti nos treva di 5 sekulu. Duedu e ki faktus ta konprova ma es ta prijudika ti futuru di nos kriansas ku es marjinalizason di nos lingua maternu na skola (kutunbenben).

*Marsianu nha Ida padri Nikulau Ferera

(1) Konferi: Kim K, Relkin N, Lee K, Hirsch J (1997) Distinct cortical areas associated with native and second languages. Nature 388:171-174 – sitadu pa Dotoradu na Sosiolinguistika Stephen (Stébu) Graham na konferensia “Língua y Saúdi Mental” ki el da Asosiason “A Ponte” na 4 di outubru di 2010.

(2) Na un traduson livri: Kuza ki bu fla un algen na un lingua non maternu, ta ba pa se serebru; kuza ki bu fla un algen na se lingua maternu, ta ba pa se korason.

PartilheTweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Email this to someone

Comentário

Notícias Relacionadas

Classificados