Home » Opinião » Maior disionariu di nos lingua

Maior disionariu di nos lingua

Na dia 21 p.f., nu ta selebra Dia Internasional di Lingua Maternu. Nes kuadru, N ta ben entrivista Manuel da Luz Gonçalves, autor di CAPEVERDEAN CREOLE – ENGLISH DICTIONARY. Nes disionariu ku serka di 40 mil entrada, nos lingua (lkv) sta skrebedu ku se alfabetu ofisial.

Entrivistador: Marsianu nha Ida padri Nikulau Ferera

Kuze ki es disionariu tene?

Se prefasiu, introduson i epilogu (tratadu, rispetivamenti, pa Prizidenti di Republika di Kabu Verdi i grandis personalidadi di mundu akademiku), ben komu se kontiudu ta konprova forsa di lkv na se dizinpenhu idukasional, kultural i artistiku. Se otu privilejiu: el ta karega dentu d’el kel primeru lingua internasional di mundu, pa djuda lkv internasionaliza kada bes mas. Pa kunpanha es kontiudu di 700 pajina di palavras, termus i idiolojismus, kuazi na kada letra di alfabetu, ta parse un fotografia di fotografu prufisional di renomi pa ilustra aspetu tradisional ki lkv ta oferese. Se bibliografia e mas un referensia pa studiozus di lkv, linguistas, idukadoris i sosiedadi en geral.

Kenha ki ten nesesidadi di es disionariu?

Es disionariu ta sirbi pa tudu algen. N faze-l trokadu insistensia di Kabuverdianu-amerikanu na kre prende lkv, mas ka tinha material ninhun. Atraves di nos Diaspora, lkv e transnasional. Pa izenplu, na Merka ten un sedi di prende es lingua, pa Kabuverdianu-merkanu xinti Kabuverdianu ora k’el ta konvive ku patrisius. Purtantu, N kre fla ma es disionariu ta abranje tudu skalon di idadi. El ta sirbi turistas, ensinu bilingi, muzikus i kuriozus na nos folklor. El ta sirbi kes pesoa o entidadi ki ta trabadja ku kumunidadi kabuverdianu, sima skolas, universidadis, ospitais, sirvisus di imigrason, sirvisus sosial, igrejas i fabrikas. Na Universidadi di Massachusetts, Dartmouth, pa izenplu, Prufesor Ricardo Rosa ta utiliza-l pa alunus ten asesu a un midjor ntendimentu ora ki es ta le livrus na lkv, sima kontus di Nho Lobu o di livrus Na Bóka Noti. El konta-m, ku aligria i satisfason na rostu, modi ki engajamentu di prendizaji di alunus dja aumenta trokadu posibilidadi di djobe na disionariu signifikadu di kada palavra. Isu sa ta traze i ilumina vontadi i gana di prende i sabe mas…

Bispo

Modi ki se benda sa ta bai?

Tudu ta indika ma nu ta bai ten txeu susesu, ku grasa di Dios! Dja nu tene un anu na es kaminhada i benda sa ta bai dretu, enbora inda nu ka atinji nos meta. Nu ten txeu oportunidadi li na Merka i na Oropa. Benda online, atraves di nos enpreza Mili Mila, sa ta toma se tenpu. Dja nu bende disionariu na serka di 12 tera di Oropa, na Áfrika di Sul, na Kanadá i na 20 Stadu di Merka, inkluindu Hawai. Na Kabu Verdi, benda sa ta bai na pasu baka, mas nu ten fe ma kuzas ta muda pa la, prinsipalmenti ku abertura di Kabu Verdi pa mundu i na inter-relason i engajamentu di turismu. Benda online (lisin: http://tinyurl.com/h5n9m56) e kel ki mas sa ta da i pididu sa ta fazedu di mundu interu.

Undi i/o modi ki el pode kunpradu i pa ki presu(s)?

Na Kabu Verdi, Praia, distribuison di disionariu e atraves di Biblioteka Nasional di Kabu Verdi, Livrarias Nho Eugénio i Pedro Cardoso, Papelaria E. Neves na Praia Shopping, i inda na D Concept na Plato, LTA Apart Hotel na Palmareju, Quintal Da Música na Plato, Café Sofia na Plato i A Vontade Tours na Palmareju. Na Sal, nu ten ajensia Surf Hub Sport Turism na Santa Maria i Stefanel Boutique na Aeroportu Internasional Amílcar Cabral. Na Boavista, na Fabrizio Campoli Book Store, i, na Djarfogu, nu ten “A Casa da Memória”. Na Boston, Merka, benda e na nos skritoriu pa kenha ki ta prifiri adikiri se livru mas rapidu. Gentis sa ta ben di Connecticut, Rhode Island, New York i California pa pesualmenti kunpra ses disionariu i bate papu ku autor pa dipos ses livru leba un kanetada di propi autor. Pa Merka i Oropa, presu individual e $80US. Pa entidadis/instituisons ki ta pidi 5 izenplar o mas, es ta fazedu un presu spesial (whole sale’s price) i kada livru ta fika pa $48US. Na Kabu Verdi, presu dixe i, atualmenti, disionariu sa ta bendedu pa $60US.

JCF

Nhu ta spera kubri se kustu?

Ku fe na Nhordes, nu sta kuazi ta kubri kustu total di disionariu, grasas a tudu gentis ki kunpra, sa ta kunpra i sta pa kunpra disionariu. Kustu total di disionariu pasa nos spetativa. Dizenhu i “layout”, fotografias i tudu spidienti kusta-nu mas di sinkuenta mil dola. Es disionariu e frutu di txeu sakrifisiu di txeu anu ki ta fika skrebedu na txon di umanidadi. E un kontribuison di un fidju-l tera ki kre odja lingua di tera ta prujeta na mundu. Tudu trabadju, mesmu di kes k’e ka Kabuverdianu, tesedu ku amor, dinamika, kriolidadi i kabuverdianidadi. Nu kre gardise Pedro Pires Institute for Cape Verdean Studies, na Bridgewater State University, i Tim Sieber, Prufesor di Antropolujia na University of Massachusetts, Boston, pa ses dadiva sinboliku i ses rekunhesimentu pa es obra nunka d’antis skrebedu. Ku djuda di New York Compound Studio, Set Free i Liza Goncalves Richardson i inda trokadu kel morabeza i sabura di nos kultura, selebridadis konxedu na mundu sa ta faze marketing di es disionariu. I jovens, atraves di internet, sa ta konpartilha es grandi noba. Nos e un monti ki kre lkv txeu ti di mas! Ku es djunta-mon, nu sta sertu ma lkv ta ben alkansa un otu patamar, sen zimola di ningen. Dja ka ten tadju!

Nhu papia-nu un poku di susesu di livru di-nho “PA NU PAPIA KRIOLU”

Presedenti di es disionariu e “Pa Nu Papia Kriolu” (2003), un livru ki parse na bon ora pa djuda ku falta di material ki tinha na skolas di Boston. Nu konsigi faze un tirajen di sinku mil izenplar i dos mil CD duplu pa kunpanha leitura. El tevi txeu susesu! Te inda txeu algen sa ta prokura-l, nomiadamenti pa uza na aulas di lkv. Gosi el sa ta bendedu tanbe online djuntu ku disionariu. Tudu dos ta konplimenta kunpanheru.

PP

Nhu sa ta faze otu obra pa labanta lkv?

Dja nu sa ta faze un sugundu disionariu, di es bes, Ingles-Kriolu. El debe sta prontu na fin di Otonu ki sa ta ben.

Nhu papia-nu di formason di-nho i di kuze ki dja nhu faze pa labanta lkv.

N studa na Siminariu na Praia i Teolojia na Leiria, Purtugal. Na Merka, N faze lisensiatura na Metodolujia di Ensinu Bilingi (Linguistika Aplikadu i Sosio-Linguistika), Mestradu na Edukason (Ensinu di Ingles Komu Sugundu Lingua – ESL), i Mestradu komu Konsedjeru Lisial i Universitariu. N trabadja komu prufesor i konsedjeru na Skolas Publiku di Boston, N lesiona lkv na diferentis universidadi i ajensia di kumunidadi, N partisipa na dizenvolvimentu kurikular di lkv i na otus atividadi di interesi linguistiku.

Abraoo

Ki mensajen nhu ta dexa pa nos Povu i pa nos Governantis?

Nha mensajen pa nos Povu e pa kontinua ta selebra vida na lkv! Pa nos Governantis ka ten medu di toma disizon sobri plenu ofisializason di lkv, sima ta manda Konstituison!

PartilheTweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Email this to someone

Comentário

Notícias Relacionadas

Classificados